In Bucuresti este imposibil ca soferul sa vanda si bilete. Nu are timp. I-ar fi dificil sa faca asta chiar si la ore la care traficul este redus, darmite dimineata si spre seara?
:))
Cat despre urcatul pe usa din fata si coboratul prin spate — din nou, imposibil in Bucuresti. Tu sigur circuli cu autobuzul? Iar in cazul tramvaielor… asa, de dragu’ discutiei, cum ai face; tot prin usile din capete?

Amplasarea de automate pentru vanzarea biletelor ESTE o solutie, impreuna cu pretul diferentiat — mai mare la sofer, cum zicea cineva mai sus. Insa accesul in vehiculele RATB ramane o problema de nerezolvat.

Nu comparati Bucurestiul cu… Dublin, cum zicea cineva mai sus. Chiar daca veti vedea si la Dublin — sa zicem — aglomeratie in autobuz, nu inseamna ca orasul e “calare” pe transportul in comun; inseamna doar ca autobuzele vin cand e necesar. Au un orar bine gandit, respectat, si nu vin 5 autobuze in sir indian!

In schimb, Bucurestiul ESTE calare pe RATB. In Bucuresti nu exista nicio solutie pentru transportul in comun, deoarece calatorii vor continua sa faca blatul.
:)
Dintre cei care fac blatul, majoritatea o fac din saracie. Unii dintre voi poate n’o cred, dar ati face bine s-o credeti. Oamenii sunt nevoiti sa se deplaseze, si multi sunt nevoiti sa faca blatul.

1) realizarea unor chioscuri [in parteneriat cu firma DALLI sau alta firma simpatizata de romani], in fiecare refugiu-statie RATB. In aceste chioscuri sa fie montate niste automate care sa elibereze bilete. Chioscurile sa fie pazite 24 ore din 24 de personal angajat prin contract de la agentii de paza particulare. ;)
Fiecare automat sa fie monitorizat permanent cu camera video, pentru a dubla paza si a nu se ajunge in situatia ca paznicii sa fie mituiti.

2) La fiecare usa de autobuz sa fie 2 persoane angajate pentru a controla existenta biletului. O persoana sa coboarea jos la fiecare statie si sa vada biletul, iar una sa ramana in autobuz in dreptul usii, dubland controlul.
IMPORTANT: acesti controlori sa fie rotiti, incat sa nu lucreze 2 zile la rand pe aceeasi masina, si la o saptamana sa li se schimbe si linia de actiune, pentru a nu pactiza cu calatorii.

3) in fiecare autobuz sa se monteze camere de supraveghere, intr-un sistem integrat cu cel care controleaza camerele de supraveghere din chioscurile din statii. Aceste camere sa supervizeze controlul exercitat de controlorii umani.
Materialele video sa se stocheze timp de 1 an, pentru orice eventualitate.

4) realizarea unui birou informativ al RATB, dupa modelul serviciilor de contraspionaj. Specialistii acestui birou vor avea urmatoarele sarcini:
a)aruncarea de provocari controlorilor din autobuze/tramvaie/troleibuze, pentru a-i prinde pe cei gata sa ia spaga
b)inregistrarea convorbirilor dintre oamenii care stau in statiile RATB, pentru a-i surprinde pe cei care planuiesc o operatiune de BLAT
c) culegerea de informatii privind modalitatile de operare ale hotilor de buzunare, pentru a le transmite mai departe politiei

In acest mod simplu se pot reduce pierderile RATB.

Cel mai important lucru este calitatea serviciului pentru Bucuresteni, nu fuinctionarea in regim de “cost-recovery”. Sigur, cu cat se acopera mai mult din cheltuielile operationale, cu atat mai bine. Dar acest lucru trebuie sa se faca fara a afecta calitatea serviciilor respective.

Nu e mare lucru. Iata o lista, la repezeazal:
a) amplasarea de automate de vanzare de bilete, cel putin in locurile cu trafic (Aeroport, Gara de Nord etc.) si in centru
b) introducerea tarifelor diferentiate: 1,3 lei de la toneta, 2 lei de la sofer
c) obligativitata circulatiei numai cu aerul conditionat in functiune (nu merge “motorasul”, nu pelci in cursa
d) integrarea tuturor mijlaocelor de transsport (auto+metro)
e) studierea traseelor si re-organizarea lor

etc.