În virtutea dreptului românului de a se pricepe în primul rînd la fotbal şi la politică, apoi la toate cele, îmi permit să-mi dau şi eu o părere despre echipa naţională a României. Nu sînt cea mai indicată persoană să comenteze, cîtă vreme mă uit la fotbal din an în paşte şi atunci doar datorită circumstanţelor. Prin urmare, nu-mi luaţi părerea de bună, ci doar ca părere. Nu de alta, dar n-am chef să scriu de bine despre reprezentativa României la Euro 2008.
Nu ştiu dacă să mă amuz sau dacă să mă întristez la gîndul că România participă, după nu-ştiu-cîte calificări ratate, la campionatul european. Bineînţeles, ca un român bun ce mă aflu, îmi doresc să ajungă cît mai departe. Cu toate astea, nu cred în naţională. De fapt, unul dintre motivele pentru care nu mă mai uit la meciurile de fotbal este acela că am fost dezamăgit de atîtea ori, încît mi s-a tăiat.
Nu ştiu dacă să mă amuz sau dacă să mă întristez la auzul atîtor vorbe pline de entuziasm şi, mai ales, de optimism. Cristi Chivu spune că şi-ar paria toţi banii pe România. Eu n-aş paria un leu. Nu-ştiu-care francezi spuneau că se tem de Mutu, care e super-vedetă şi care, de prea mult vedetism cronic, dă cu bîta-n baltă.
Eu tind să cred că naţionala României este supra-estimată. La fel de supra-estimată cum a fost şi la campionatele trecute, cînd ne-am pus toată speranţa într-o echipă de vedete care nu a fost în stare să obţină măcar calificarea. Să nu se înţeleagă greşit, chiar nu am speranţe pentru meciurile care vor să vină. Şi prefer să nu-mi fac, pentru că iarăşi o să fiu dezamăgit.
Văd atîtea comentarii pe marginea celei mai tari echipe din ’94 pînă în prezent, încît mă gîndesc că va avea aceeaşi soartă ca Steaua: cînd crezi că va reuşi, că mai are un pic şi cîştigă un meci, hop face unul o greşeală şi s-a dus naibii toată fericirea. Mi-e frică de un singur lucru: acela că, de atîta laudă, or să se lase pe tînjală şi n-o să iasă nimic. Asta în loc să muncească pentru victorie.
Părerea mea? Hai să nu ne faultăm singuri. Să nu ne face iluzii degeaba. Ce va fi o să vedem.
Alina @ 10.6.2008, 12:47 am
Fotbalul este un joc unde se poate pierde sau castiga. Nu scrie nicaieri ca trebuie sa fim mot in fruntea campionatului.
Nu cred ca este vorba de avea incredere sau nu in echipa, e vorba de a tine cu echipa natioanala, ca e a noastra si una avem. Si indiferent ce face, ramane echipa noastra nationala.
Hai, un pic mai mult optimism:). Sau am uitat de placerea de a juca, totul a devenit o competitie in care vrem sa aratam ca suntem cei mai tari din parcare?
Italia a pierdut cu 3-0 in fata Olandei si stii ce imi zicea un prieten italian? Ca el crede in echipa italiana si faptul ca a pierdut meciul nu influenteaza cu nimic sentimentele pe care le are fata de echipa. Asta e, cateodata pierzi, cateodata castigi.
Henrich @ 10.6.2008, 9:12 am
adevarata valoare se va vedea in meciul de vineri, daca batem putem spera la un parcurs lung, daca nu .. tot e bine, am vazut niste baieti calificandu-se la turneul final care de data asta au invatat imnul :)
vlad @ 10.6.2008, 10:54 am
Alex, nu stiu cine supra-estimeaza echipa nationala. Declaratiile optimiste sint PR, e evident ca nu poti iesi sa spui publicului ca trebuie sa se astepte la infringeri. Mi se pare evident ca mai ales Piturca nu a supra-estimat nimic, ci a calculat foarte bine ce avem si ce putem: nu prea avem valori individuale precum celelalte echipe, deci trebuie sa plusam pe partea de joc in comun, in echipa. Cum spunea si Olaroiu, intre rezultat si spectacol aleg rezultatul, si daca veti aprofunda mai mult aceasta idee in contextul fotbalului actual (industrie, bani, valoare de piata, palmares si coeficienti FIFA / UEFA care conteaza la viitoare grupe etc etc) veti intelege ca asta e alegerea corecta pentru un manager de echipa. In final, Piturca a socotit bine; incercati sa mai urmariti inca o data meciul cu atentie la tactica si veti vedea ca daca jucam avintat francezii ne rezolvau repede. Si chiar si asa era cit pe ce sa o patzim daca Benzema punea latul ceva mai la radacina barei :)
Bogdan @ 10.6.2008, 2:16 pm
Cred ca nu vom face cine stie ce la euro, poate vom intra in istoria Euro 2008 ca echipa cu cel mai urat joc, anti-fotbal. Si da, cred ca ne supra-apreciem deoarece romanii rareori sunt realisti in fotbal… de ce nu putem sa ne dam seama de adevarata noastra valoare nu stiu… nu suntem decat o echipa medie, de pluton, cu pseudo-vedete fabricate mai mult de media din tara noastra, care figureaza mai mult prin ziarele de scandal decat in ziarele de sport. Cand si cand mai apare cate o sclipire intr-un meci, prilej pentru ziarele de sport adevarate sa scrie o notita de 10 randuri si pentru ziarele de sport din Romania sa faca o adevarata legenda. Trist. Si cred ca ne vom faulta singuri.
Perfu @ 11.6.2008, 12:53 am
bogdane in viata uneori e bine sa fii si realist cat si optimist , hai Romania
Saturnianul @ 11.6.2008, 1:33 am
@Alina: Corect. Citeodata pierzi, citeodata cistigi. CITEODATA. Dar cind e mai mereu, ca la noi, se schimba calimera. Eu unul sunt satul de reactii tip “cind cistigam ne credem genii si batem pe toata lumea; cind pierdem, n-am avut noroc, nu ne-a ajutat cel de sus, ne-a sabotat arbitrul, n-am fost in forma etc., etc.”. Le-am auzit de multe ori.
Si cind intri in teren cu gindul ca poate se petrece o minune (care? sa-i apuce diareea pe adversari? sa cada hipnotizati? sa-si dea cu stingu-n dreptul?) s-a cam terminat cu fotbalul. Incepe divinatia :D
Sperantele sunt bune. Atunci cind sunt realiste. Altfel nu ajuta cu nimic.
victoria casian @ 13.6.2008, 8:56 pm
ce avem noi..se numeste noroc