Ce ne place sa credem despre evolutie? Ca cel mai puternic, cel mai sanatos, cel mai rapid si cel mai destept supravietuieste. In unele cazuri nu este adevarata aceasta preconceptie – un exemplu elocvent este specia umana. Am evoluat si, gratie tehnologizarii si evolutiei stiintifice, ne-am crescut semnificativ speranta de viata si am usurat existenta persoanelor care intr-un mediu cu pradatori nu ar fi avut sanse de supravietuire.
Suna nitel ciudat sa te referi la oameni ca la niste animale si oarecum ai senzatia ca rationamentul acesta este gresit. Exemple sunt nenumarate despre influenta oamenilor in ecosistemul planetar – dar, recent, am gasit unul dragutel si fix pe subiectul insemnarii.
Caprele care lesina (Fainting Goats) sunt o specie aparte, care din cauza unei anomalii genetice, de fiecare data cand corpul lor secreta adrenalina in exces (adica atunci cand sunt speriate sau excitate)… muschii paralizeaza pentru 10 secunde si pur si simplu cad.
Ei bine, cum ar fi putut o astfel de specie sa supravietuiasca in natura? Vedeau pradatorul… incercau sa fuga si pur si simplu cadeau paralizate la pamant. Mai bine de atat ar fi fost sa cada pe un platouas ornat cu tot felul de garnituri.
[kml_flashembed movie="http://www.youtube.com/v/f_3Utmj4RPU" height="350" width="420" /]
by nihasa.
Este greu sa iti reuseasca orice combinatie. S-a dat liber la mixuri pe mixes.ro.
moromete @ 4.9.2008, 4:17 pm
Nu-i chiar asa. Darwin postuleaza nu ca “ca cel mai puternic, cel mai sanatos, cel mai rapid si cel mai destept supravietuieste” ci mai degraba ca cel mai “adaptat” supravietuieste. Ergo daca animalele alea au avut nisa evolutiva in care au fost adaptate atunci au supravietuit…
geo @ 4.9.2008, 4:24 pm
Sarmanele capre, cred ca sunt foarte confuze cu privire la ce li se intampla… daca ar fi trait in salbaticie probabil ca rasa (nu e o noua specie, doar cel mult o rasa) n-ar fi rezistat, din cauza selectiei naturale. Asa, supravietuiesc din cauza selectiei artificiale. Cazul n-are absout nici o legatura cu ideea de evolutie ci cu fenomenul de selectie, o notiune total diferita. Nici acumularea de cunostinte stiintifice nu are legatura cu evolutia biologica.
“Suna nitel ciudat sa te referi la oameni ca la niste animale si oarecum ai senzatia ca rationamentul acesta este gresit.” Da, ai senzatia ca este gresit si chiar asa este, fata de animale omul are o caracteristica aparte – capacitatea de a alege (contrar instinctelor), capacitate pe care o poate folosi sau nu.
TLP @ 4.9.2008, 6:46 pm
Ceea ce “ne place sa credem” nu reflecta definitia evolutiei.
Supravietuiesc acele gene care reusesc sa inventeze organisme ce le raspandesc cat mai eficient.
Genele pentru “fainting goats” au supravietuit fiindca organismele au un comportament pe care oamenii il gasesc amuzant, iar oamenii au capacitatea sa apere si sa hraneasca respectivele capre.
Drept urmare, caprele care lesina au fost favorizate de evolutie.
Fenomenul insa aici nu este “evolutia prin selectie naturala”, ci procesul evolutiei: dinamica populatiilor in timp.
geo @ 4.9.2008, 8:36 pm
Foarte adevarat. Am fost uimit sa constat ca exista chiar cercetatori care fac confuzii elementare cand e vorba sa defineasca evolutia. Este prea putin restrictiv sa definesti evolutia ca o dinamica a populatiilor in timp. Sunt procese care se incadreaza in aceasta definitie larga, dar nu au de-a face cu evolutia. Un rationament atent ne conduce la esenta problemei, miezul ideii de evolutie biologica. Ea presupune acumularea incrementala de material genetic in genom. Materialul genetic este in sine informatie, iar asta o vedem tot mai mult pe masura ce cunostintele noastre despre subiect avanseaza. Ca sa ajungi de la o cantitate de informatie egala cu 0 la aprox.750MB cat are genomul uman este nevoie de un proces repetabil care sa faca o serie intreaga de insertii de informatie. Aceesta
geo @ 4.9.2008, 9:26 pm
Foarte adevarat. Am fost uimit sa constat ca exista chiar cercetatori care fac confuzii elementare cand e vorba sa defineasca evolutia.
Este prea putin restrictiv sa definesti evolutia ca o dinamica a populatiilor in timp. Sunt procese care se incadreaza in aceasta definitie larga, dar nu au de-a face cu evolutia.
Un rationament atent ne conduce la esenta problemei, miezul ideii de evolutie biologica. Ea presupune acumularea incrementala de material genetic in genom. Materialul genetic este in sine informatie, iar asta o vedem tot mai mult pe masura ce cunostintele noastre despre subiect avanseaza. Ca sa ajungi de la o cantitate de informatie egala cu 0 la aprox.750MB cat are genomul uman este nevoie de un proces repetabil care sa faca o serie intreaga de insertii de informatie. Acesta este, sa-i spunem, sensul pozitiv de transformare a genomului.
Exista si un sens opus, negativ, care presupune distrugerea informatiei deja existente. O simpla mutatie genetica (cu exceptia celor de tipul “silent”) poate avea acest efect distructiv. Caprele noastre se incadreaza aici. Foarte rar, in situatii speciale de mediu, mutatiile degenerative pot conferi avantaje (vezi cazul anemiei falciforme, de multe ori mortala, dar care confera un avantaj in zonele cu malarie). Cu toate acestea, ce ne intereseaza e efectul net asupra genomului. Acesta are un sens de actiune negativ, de diminuare prin distrugere a informatiei genetice. Cu alte cuvinte, daca intelegem corect definitia ideii de evolutie nu vom mai putea sa clasificam cazuri ca cel al caprelor ca fiind evolutie, ci o boala ereditara.
Interesant este ca 100% din cazurile de modificari genetice studiate pana in prezent in natura afecteaza genomul in sens negativ sau neutru. Asta da putin de gandit ratiunii noastre, de altfel sincere si fara prejudecati…