Mediafax publica astazi rezultatele unui sondaj efectuat de Data Media in ianuarie, pe un esantion de ~1.200 de persoane din 87 de localitati (urban+rural). De retinut: PNG a depasit PRM, Alianta DA nu functioneaza, dar daca ar candida din nou, are prima sansa – 41% din sufragii, iar cei mai multi europarlamentari ar putea sa ii aiba PSD-ul. De remarcat ca procentajul celor care vor politicieni tineri e in crestere. Dragut, nu?

Eu inca astept anticipatele.
Oricum, pentru curiosi, intregul material poate fi citit mai jos.

Alianţa DA este o soluţie pentru electorat, iar PNG devansează PRM

BUCUREŞTI, 7 feb (MEDIAFAX) – Alianţa PNL-PD conduce în topul preferinţelor electoratului, cu 41,8%, urmată de PSD – 24,7%; PNG – 10,6%; PRM – 10,0%; UDMR – 5,7%; PLD – 3,2%; PIN – 1,5%; PNŢCD – 1,4%; PC – 1,2% şi FDGR – 0,1%, în timp ce 26,6% nu şi-au exprimat o opţiune, relevă un sondaj Data Media dat publicităţii miercuri. Dacă Alianţa PNL-PD, PSD şi UDMR au evoluţii relativ constante (neînregistrându-se mari fluctuaţii), PRM are un trend descendent, iar PNG-CD un trend ascendent (pentru prima oară PNG devansează PRM), se arată în cercetarea Institutului Pro şi Data Media.
Principala concluzie a cercetării este aceea că Guvernul Tăriceanu se bucură încă de sprijinul populaţiei, în ciuda retragerii PC din Executiv, a formării PLD şi a conflictului dintre PNL şi PD. Alianţa D.A. era, în ianuarie, considerată în continuare o soluţie pentru electorat, care îşi îndreaptă simpatia în egală măsură către PD şi PNL. Echilibrul dintre cele două partide este vizibil şi la alegerile pentru Parlamentul European. În cazul în care cele două formaţiuni din Alianţă ar candida separat la europene, PSD ar avea cele mai mari şanse să obţină cele mai multe voturi.
PLD nu reuşeşte încă să coaguleze foarte mult sprijin electoral, iar ideea boicotului alegerilor europene, exprimată recent de PIN, se regăseşte parţial într-o participare relativ mai mică la scrutinul pentru Parlamentul European decât la cel pentru Parlamentul României. De menţionat, înainte de a detalia concluziile acestei cercetări, că opiniile referitoare la partide sunt exprimate în condiţiile în care aproape 70% din populaţie se declară puţin sau deloc interesată de politică.

1. Aderarea şi agenda publică – În prima lună după aderare, 6 din 10 români se aşteaptă la o schimbare în bine în viaţa lor (60,18%). De această dată şi în rândurile populaţiei din mediul rural aşteptările optimiste au o pondere majoritară (59,5%), foarte apropiată de cea înregistrată în mediul urban (60,6%). Aşteptările optimiste sunt cu peste 20 de puncte procentuale peste nivelul atins în luna noiembrie 2006. Prin urmare, a scăzut ponderea temerilor şi a atitudinilor sceptice, cel puţin pentru moment. Interesul pentru viaţa politică este destul de scăzut, de vreme ce 56,1% din respondenţi declară că nu sunt prea interesaţi, iar 12,3% chiar deloc interesaţi. Aproape un sfert spun că sunt interesaţi destul de mult (24,8%) şi numai 6,8% se declară foarte interesaţi. În percepţia publică, nivelul de trai scăzut (53,9%) şi salariile/pensiile mici (52,7%) sunt probleme prioritare ale societăţii româneşti în prezent. Acestea au o pondere decisivă în Agenda cetăţenilor.
2. Favorabilitate şi intenţie de vot pentru partide – În actualul sondaj s-a introdus în premieră o întrebare despre părerea pe care o are electoratul despre partide (pentru a se evalua la modul general bazinul maximal de posibili simpatizanţi). În acest top general al favorabilităţii conduce PD, cu 52,9%, urmat de Partidul Naţional Liberal, cu 51,1% – singurele partide politice care au cote de favorabilitate de peste 50%. Cele mai multe păreri “deloc bune” sunt emise la adresa UDMR (48,1%), PRM (40,7%), PC (29,8%) şi PNG-CD (24,6%). Toate celelalte partide au cote de respingere sub 20%. Între favorabilitate şi intenţia de vot pentru Parlamentul European sunt însă diferenţe notabile: din publicul favorabil PSD, numai 37,4% ar vota cu PSD; din publicul favorabil PNL, numai 27,8% ar vota cu PNL; din publicul favorabil PD, numai 27,2% ar vota cu PD ş.a.m.d. În eventualitatea că alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, preferinţele de vot – excluzându-i pe cei care nu şi le-au exprimat (26,6%) – se distribuie astfel: Alianţa PNL-PD – 41,8%; PSD – 24,7%; PNG – 10,6%; PRM – 10,0%; UDMR – 5,7%; PLD – 3,2%; PIN – 1,5%; PNŢCD – 1,4%; PC – 1,2% şi FDGR – 0,1%. Dacă Alianţa PNL-PD, PSD şi UDMR au evoluţii relativ constante (neînregistrându-se mari fluctuaţii), PRM are un trend descendent, iar PNG-CD un trend ascendent (pentru prima oară, PNG devansează PRM). Având în vedere numai electoratul Alianţei, între PD şi PNL diferenţa este neglijabilă: practic, cele 2 partide sunt la egalitate (1 la 1): 45,1% şi 44,8%. Această egalitate este confirmată şi de rezultatul înregistrat la alegerile europene, unde cele două partide obţin procente similare.
   Pentru alegerile europene din luna mai, 28,4% din respondenţi nu au exprimat preferinţe de vot. Dintre cei care şi-au exprimat preferinţele, 23,9% ar vota cu PSD, 21% cu PNL şi 20,8% cu PD. Doar alte 3 partide ar trece pragul electoral: PNG (10,5%), PRM (9,7%) şi UDMR (5,7%). Rezultatele obţinute la întrebarea privind votul pentru Parlamentul European au fost folosite pentru a face o distribuţie simulată a mandatelor de europarlamentari, utilizând metodologia aprobată prin Legea 33/2007. Este vorba de metoda Hondt, care presupune o divizare succesivă a numărului de voturi obţinut de fiecare actor electoral printr-o serie de numere ce poartă denumirea de divizori. Locurile sunt atribuite listelor care obţin câturile cele mai mari în urma operaţiei de împărţire efectuate (în cazul de faţă cele mai mari 35 de rezultate). A rezultat următoarea distribuţie: PSD – 23.9% voturi – 9 mandate – 25,7% mandate; PNL – 20,9% voturi – 8 mandate – 22,8% mandate; PD – 20,8% voturi – 8 mandate – 22,8% mandate; PNG – 10,5% voturi – 4 mandate – 11.4% mandate; PRM – 9,7% voturi – 4 mandate – 11,4% mandate; UDMR – 5,7% voturi – 2 mandate – 5,7% mandate. Rezultatele simulării relevă echilibrul de forţe existent pe scena politică. Datele pun în evidenţă un echilibru temporar, în condiţiile în care tripartidismul reprezintă o formulă sistemică (intermediară) ce nu poate rezista foarte mult timp.
3. Percepţii despre Alianţa PNL-PD – Peste jumătate din populaţie crede că Alianţa PNL-PD nu funcţionează prea bine în prezent (51,5%); 33,4% spun că nu funcţionează deloc bine şi doar 9,3% spun că funcţionează bine. Un segment de 5,8% răspunde “nu ştiu”. Faţă de luna noiembrie 2006, aprecierea “funcţionează bine” s-a diminuat cu 4,1 puncte procentuale, crescând în schimb categoria “deloc bine”, cu 4,3 puncte.
   Cei care cred că Alianţa nu funcţionează deloc bine sunt de părere că “toţi membrii Alianţei PNL-PD – în egală masură” sunt de vină pentru acest lucru (41,1%). Un segment de 23,4% apreciază că “democraţii şi preşedintele Băsescu” sunt de vină; 20,2% cred că sunt de vină “liberalii şi prim-ministrul Tăriceanu”; iar 10,2% cred acelaşi lucru despre gruparea Stoica-Stolojan; 5% răspund “nu ştiu”. Faţă de luna noiembrie 2006 a crescut ponderea “vinovăţiei colective” (cu 11,2 puncte) şi a vinovăţiei grupării Stoica-Stolojan (cu 5,9 puncte).
   Peste o treime din populaţie apreciază că Traian Băsescu reprezintă cel mai bine programul şi ideile Alianţei PNL-PD (34,3%). El este urmat în acest top de PNL (cu 21,2%). Cei mai mulţi cetăţeni pledează pentru menţinerea Alianţei – “să rămână împreună până la următoarele alegeri” (44,4%). De asemenea, majoritatea celor care îl văd pe Traian Băsescu ca mentor al Alianţei pledează pentru menţinerea Alianţei (50,5%), 23,8% optează pentru ruperea Alianţei şi 19,9% pentru fuziune. Aceste cifre arată că Alianţa era, şi în ianuarie, un “brand” cu potenţial, iar electoratul nu doreşte încă să facă o opţiune clară între cele două formaţiuni.
4. Percepţii despre problemele PNL – Legat de întrebarea “Pe care dintre cele două grupări liberale o simpatizaţi mai mult…?”, cele mai multe simpatii revin grupării Tăriceanu (36,7%), iar un segment de 29,3% nu se pronunţă în favoarea niciuneia dintre grupări. Spre gruparea Stoica-Stolojan înclină doar un sfert din populaţie (24,2%), iar 9,8% nu se pronunţă deloc. Peste jumătate din cei care simpatizează cu gruparea Tăriceanu (53%) cred că partidele Alianţei ar trebui să rămână împreună până la viitoarele alegeri. În contextul evenimentelor petrecute în ultimul timp, sfatul primit de PNL de la majoritatea populaţiei este “să susţină în continuare guvernul Tăriceanu” (57,6%). Restul populaţiei se împarte în două segmente aproape egale: 21% spun “să renunţe la guvernare şi să treacă în opoziţie”, iar 21,4% “nu ştiu” ce ar trebui să facă PNL. Marea majoritate a celor care simpatizează cu gruparea Tăriceanu crede că PNL ar trebui să susţină în continuare guvernul Tăriceanu (82,7%). Simpatizanţii grupării Stoica–Stolojan optează în proporţie de 50,3% pentru susţinerea guvernului Tăriceanu, iar 34,5% recomandă PNL să renunţe la guvernare şi să treacă în opoziţie. Dincolo de răspunsurile înregistrate anterior, când vine vorba despre ce ar trebui să facă grupările parlamentare în relaţia cu guvernul actual, majoritatea sugerează acordarea sprijinului, cel puţin în ceea ce priveşte 5 din 9 grupări. Aşadar, în percepţia populaţiei guvernul actual s-ar bucura de sprijinul majoritar a 5 grupări parlamentare: PNL (84,4%), PD (81,3%), independenţi (61,9%), PSD (61,5%) şi minorităţi (60,2%). În privinţa PLD, 30,1% „nu ştiu” dacă acest partid ar trebui să sprijine/să nu sprijine guvernul actual.
5. Modelul parlamentarului european – Ce fel de oameni să ne reprezinte în Parlamentul European? Pentru cei mai mulţi pare să nu conteze vârsta: 45% vor ca cei care vor reprezenta România în Parlamentul European să fie “politicieni activi, indiferent de vârstă”. Un segment consistent, de 38,4%, optează pentru “politicieni tineri”, iar altul, de peste 2 ori mai redus (15,2%) optează pentru “politicieni mai în vârstă, cu experienţă”. Pentru “politicienii tineri” pledează mai ales tinerii între 21 şi 30 de ani (46,66%), pe când cei între 31 şi 40 înclină mai degrabă spre “politicieni activi, indiferent de vârstă” (49,2%).

Referitor la însuşirile pe care ar trebui să le aibă o persoană pentru a fi votată pentru funcţia de parlamentar european, categoria “Calităţi morale” are cea mai mare pondere (83,6%), urmată de “Trăsăturile de personalitate” (68,4%). Dar o pondere importantă (54,7%) are şi categoria ce reuneşte calităţile politice, dintre care se remarcă o bună cunoaştere a politicii europene (12%) şi experienţa politică în ţară (9,8%) – două calităţi ce vizează în mod direct statutul de euro-parlamentar. Marea majoritate a populaţiei crede că reprezentanţii României în Parlamentul European ar trebui să se ocupe cel mai mult de susţinerea intereselor românilor, în raport cu ceilalţi cetăţeni europeni (85,9%), dar cam în aceeaşi măsură şi de susţinerea intereselor statului român, în raport cu celelalte state-membre (84,5%). Susţinerea intereselor partidelor din care fac parte, alături de partidele europene de aceeaşi orientare politică nu reprezintă o prioritate a reprezentanţilor României decât pentru 14,8% din populaţie.

Cercetarea a fost efectuată pe un eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă a României. Volumul eşantionului a fost de 1200 persoane, iar marja de eroare maximă este de +/- 2,78%. Interviurile faţă în faţă au fost luate în 87 de localităţi urbane şi rurale, în perioada 15-21 ianuarie 2007. Sondajul a avut ca scop măsurarea opiniilor privind evenimentele petrecute în ultima perioadă în interiorul actualei guvernări, precum şi evaluarea scenei politice înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Dat fiind că datele au fost culese la mijlocul lunii ianuarie, concluziile acestui sondaj nu cuprind toate efectele ciocnirilor politice recente şi nici impactul propunerii de suspendare a preşedintelui.

În perioada în care a avut loc culegerea datelor (15 – 21 ianuarie 2007), pe scena politică internă au avut loc mai multe evenimente care au putut influenţa opiniile respondenţilor:
11 ianuarie – Elena Udrea face primele dezvăluiri legate de scandalul „bileţelul”12 ianuarie – Preşedintele Băsescu îşi aminteşte de existenta unui bileţel13-14 ianuarie – Congresul PNL, în care e reales Calin Popescu Tariceanu14 ianuarie – PSD îşi face guvern din umbră15 ianuarie – Radu Stroe face public conţinutul altui bileţel, primit de la preşedinte în momentul învestirii în funcţie16 ianuarie – Cristian David face dezvăluiri despre contractele Elenei Udrea cu RAAPPS17 ianuarie – Traian Băsescu face public conţinutul „bileţelului” primit de la premier17 ianuarie – PSD cere demisiile şefului statului şi a premierului17 ianuarie – Vasile Blaga şi Monica Macovei au fost convocaţi la Cotroceni18 ianuarie – PSD vrea suspendarea preşedintelui şi depunerea unei moţiuni de cenzură18 ianuarie – Dan Voiculescu scoate un „bileţel” adresat de preşedintele Băsescu ministrului Economiei, Codruţ Şereş18 ianuarie – Apar primele semnale privind legaturile lui Stolojan cu RAFO şi ALRO19-21 ianuarie – Congresul PNŢCD19-21 ianuarie – Tăriceanu contraatacă dur, acuzându-l pe preşedinte19-21 ianuarie – PC ameninţă cu noi dezvăluiri despre preşedinte.

Tags: alianta-da, calin-popescu-tariceanu, Media, parlamentul-european, partidul-conservator, partidul-democrat, partidul-liberal-democrat, partidul-national-liberal, partidul-noua-generatie, partidul-romania-mare, partidul-social-democrat, politica, sondaje, teodor-stolojan, traian-basescu, uniunea-democrata-a-maghiarilor-din-romania, valeriu-stoica