Şi totuşi, Twitter nu e bun pentru campanii
Deschid subiectul pornind de la o însemnare a lui Ionuţ Oprea, în speţă pentru că văd tot mai multe discuţii pe tema campaniilor care ar putea fi derulate pe Twitter. Poate mi se pare mie, dar Twitter urmează oarecum trendul blogurilor, de acum vreo doi ani. E la modă să-ţi faci cont şi să dai link-uri. Şi pentru că numărul celor care intră pe Twitter se măreşte, discuţia despre potenţiale campanii publicitare devine obligatorie.
Potenţial o avea, da’ eficienţă?
Se vorbeşte foarte mult despre potenţialul Twitter, însă eu trebuie că sînt orb, pentru că nu reuşesc să văd decît defectele unei campanii pe această nişă. Iar cînd spun defecte, mă refer atît la dezavantajele pe care le-ar putea avea advertiserul, cît şi la cele pe care le are posesorul unui cont de Twitter. Gîndim în termeni de campanie obişnuită, similară cu una pe bloguri.
Înainte de orice, să ne gîndim că media de followeri a unui utilizator român este de aproximativ 300 de oameni. Este o estimare care are în vedere mai degrabă faptul că foarte mulţi nu depăşesc 150, diferenţa venind de la cei 25-30% utilizatori care au peste 500-600 de followeri. Şi dacă avem în vedere asta, putem să dezvoltăm mai departe.
- primul defect este numărul de persoane extrem de redus la care ajunge un mesaj publicitar expus de un utilizator. Teoretic, dacă un utilizator postează un link pe Twitter, va fi văzut, în medie, de 300 de persoane.
- pentru 300 de potenţiali receptori ai mesajului, cu cît este dispus un advertiser să îl plătească pe “emiţător” pentru un mesaj?
Ce reiese de aici? În primul rînd, că Twitter ar trebui să fie un canal extrem de ieftin pentru advertiser, dar foarte neatrăgător pentru “publisher”. Cam cît ar putea să încaseze un utilizator de Twitter pentru postarea unui mesaj publicitar? 10 euro?
Pe de altă parte, expunerea mesajului nu îţi garantează un public potenţial consumator al produsului tău. Ce înseamnă asta? Dacă Nokia vrea să facă reclamă pe contul de Twitter al lui Cristi Manafu la un terminal gen Nokia 1100, din publicul lui Cristi ar putea fi interesaţi, cel mai probabil, 10%. Şi asta pentru că el este utilizator de Blackberry şi interesat de gadgeturi, iar publicul său, per total, este format din oameni care vor să folosească telefonul şi pentru citit mailuri.
Defectul major
Marele defect al Twitter este acela că “şansele” ca mesajul tău să ajungă la cei 300 de followeri ai unui utilizator (considerînd media calculată mai sus drept punct de reper) se micşorează semnificativ în momentul în care introducem în calcul o altă variabilă: numărul persoanelor pe care le urmăreşte constant un utilizator de Twitter.
Cînd urmăreşti un pic peste 100 de persoane, ca să vezi un mesaj publicitar, trebuie să stai toată ziua cu degetul pe butonul F5 al tastaturii. Este unul dintre motivele pentru care o bună perioadă de timp am renunţat la Twitter. Volumul de informaţie primit este extrem de mare, din extrem de multe surse, în acelaşi timp. Dacă eu, care îl urmăresc pe utilizatorul X, care a postat astăzi un mesaj publicitar, intru pe Twitter o dată la o oră sau două, am în jur de 20% şanse să îi văd reclama şi asta în cel mai fericit caz.
Dacă, în două ore, cei 100 de oameni pe care îi urmăresc au publicat măcar o dată, asta înseamnă patru-cinci pagini pe care ar trebui să le vizualizez pentru a citi acel mesaj. În cazul meu, eu nu voi face acest lucru, în speţă din cauză că mănîncă foarte mult timp, te tentează să dai click pe link-uri şi să pierzi şi mai mult timp citind informaţiile de acolo, eventual te tentează să răspunzi.
Observaţie: Există acele retweet-uri, adică preluarea unui mesaj publicat de tine de către alţi utilizatori, dar nu ai nici o garanţie că mesajul tău publicitar ar putea fi preluat şi de alţii, cu atît mai puţin dacă site-ul către care duce link-ul din mesaj este prost realizat, neinteresant sau pur şi simplu transmite un mesaj mediocru.
Twitter, mai degrabă bun pentru PR
A vorbi despre campanii pe Twitter, în actualul context, e ca şi cum ai vorbi de expunere publicitară în cabina mecanicului de locomotivă. Putem vorbi, însă, de campanii de PR pe Twitter. Şi aici discuţia devine mai amplă. Twitter e OK pentru comunicarea cu utilizatorii, pentru a răspunde întrebărilor consumatorilor, pentru a face diverse anunţuri. Dar pentru asta trebuie pusă la cale o strategie cît de cît decentă.
Pe de altă parte, atragerea followerilor pe Twitter nu este chiar o joacă. Abonarea la ceilalţi utilizatori nu îţi garantează că şi ei se vor abona, la rîndul lor, la contul tău, ceea ce face ca tu, reprezentantul companiei, care te ocupi de cont, să te abonezi la peste 1.000 de utilizatori şi să nu reuşeşti să strîngi mai mult de 200 de abonaţi.
Online-ul nu e chiar atît de uşor
În teorie, comunicarea online pare foarte uşoară. Practic, nu este chiar aşa. Un om de PR trebuie să se adapteze la o altă formă de comunicare, extrem de diferită de cea cu care este obişnuit, trebuie să îşi adapteze mesajul conform cu mediul de distribuţie, trebuie să înveţe să conceapă mesajele mult mai clar, mult mai scurt şi mult mai concis. Mai important, trebuie să înveţe să comunice, o noţiune pe care cei mai mulţi oameni de PR o ignoră cu desăvîrşire. Iar cînd vorbim de mesaje publicitare pe Twitter, trebuie să fii foarte bun ca să poţi derula o campanie (vezi primele cinci-şase paragrafe) cu rezultate măcar satisfăcătoare. Iar aici deja nu mai vorbim de PR clasic.
Dacă ar fi să îmi dau o părere, aş spune că o campanie pe Twitter înseamnă mult mai multă muncă decît în cazul unei campanii obişnuite, iar rezultatele nu se ridică la nivelul oboselii. Din punctul meu de vedere, o campanie serioasă pe Twitter, cu potenţiale rezultate satisfăcătoare, s-ar putea face abia în momentul în care media de followeri ai unui utilizator va bate cifra 1.000.
Cristi @ 18.2.2009, 1:35 pm
Eu mi-am sters acum o saptamina contul de pe Twitter. Imi veneau zeci de followeri pe saptamina, absolut anonimi/spam. N-am cistigat nimic concret dupa un an de Twitter, doar am pierdut timp, uneori. Bine ca putin.
Unii oameni pierd mult timp in prezent cu: noile versiuni de nu stiu ce softuri, de nu stiu ce pluginuri, de nu stiu ce winampuri, si tot asa. In fiecare saptamina apare versiunea 2.7.11, apoi 12, apoi 13 si tot asa. E o capcana frumos tesuta.
Bogdan @ 18.2.2009, 3:08 pm
Twitter nu este bun pentru a face publicitate pe fata unui companii. Din 300 de followeri, ai fi surprins daca macar 10 ar da click pe ce trimit. In schimb, Twitter este bun pentru campanii virale – se pot lansa usor si pot creste repede. Si concursurile sunt o idee buna.
Twitter mai este bun pentru comunicare si buzz monitoring. Iti poti face reclama cu cap, daca stii cum sa ii cauti pe cei interesati. Am lucrat la o prezentare ca a ta, una mai extinsa, in care am si analizat campaniile pe twitter.
Andrei @ 18.2.2009, 3:43 pm
Foarte bun articolul. Lasand pentru o clipa la o parte discutia despre cat succes ar avea o campanie pe twitter, vreau sa spun ca in curand twitter are mari sanse sa ajunga precum Vama Veche. Adica sa apara personaje dubioase care sa posteze aberatii. In momentul in care un loc se “strica” normal cei cu cap incep sa isi caute “fericirea” in alta parte. Locul devenind pestrit scade automat numarul de prieteni pe care ii avem in lista si asta pentru ca multi aleg sa se dezaboneze decat sa primeasca invitatii de la fanclub Guta sau Copilul de Aur. Avand foarte putini prieteni in lista este clar ( asa cum ai spus si tu ) ca o campanie nu are niciun efect.
Bogdan @ 18.2.2009, 4:08 pm
Andrei – nu cred ca se pune problema. Nu se strica pentru ca se previne foarte bine spam-ul. Ori blochezi tu un user, ori il raportezi ca fiind spam. Easy as pie.
Andrei @ 18.2.2009, 4:26 pm
Bogdan. Mda este foarte adevarat ce spui. Dar tot cred ca or sa se formeze si comunitati “periferice” care incet incet se vor infiltra in liste. Iar cand vei ajunge sa dai mai mult block decat add o sa iti piara cheful de twitter. Nu stiu ce sunt asa pesimist …poate am avut o zi proasta. Scuze Bogdan.
silviu @ 18.2.2009, 5:09 pm
Pe twitter nu se face campanie de publicitate, se comunica.Eventual ceva viral se poate face.
Proprietarii twitter inca se gandesc la o cale sa monetizeze serviciul. E cam ciudat sa punem noi problema in locul lor si sa incercam sa ne monetizam conturile.
Pentru cei care stiu ce sa obtina din comunicare, este ok. Cred ca un brand de nisa are de castigat de pe urma twitter.com.
Magus @ 18.2.2009, 5:59 pm
legat de exemplul cu nokia si manafu, arunca un ochi pe la @guykawasaki … probabil sunt si altii dar nu ma intereseaza pe mine.
90% e o tiganie ordinara ce se tuitareste pe la noi. e o reflexie a societatii noastre, in doar 140 de caractere. is niste bloguri mai mici dar in esenta e acelasi lucru.
incearca EventBox pe MB-ul sotiei.
serban @ 18.2.2009, 7:45 pm
Interesant articol si iti impartasesc punctul de vedere; stii ce nu am intalnit, insa? Toata lumea comenteaza despre campanii pe bloguri sau despre twitter… insa cred ca s-a uitat ceva. Listele yahoo. Sunt ele perimate, ca mijloc de comunicare? Exista liste importante care numara mii de membri, chiar eu fac parte dintr-una cu 7.000 de abonati. Nu este de ici de colo sa iti ajunga mesajul in 7.000 de inboxuri, nu?
Cristi Doiu @ 18.2.2009, 10:05 pm
sunt curios daca a existat pana acum o tentativa… cred ca rezultatele clare apar dupa un test bine facut, desi nu vad potential…
nuzzu @ 18.2.2009, 10:53 pm
Of, iar dam cantitativul pe calitativ?
Ca tot ai dat exemplul lui Manafu, ia sa ne gandim cine il urmareste pe Manafu?
Eu gestionez un cont de Twitter cu scop comercial si treaba merge chiar bine, incep sa fie oameni care cer sfaturi pe Twitter si chiar intram in dialog cu ei.
Poate ca nu este tocmai indicat sa folosim tehnici de promovare traditionale in medii de comunicare moderne, sa nu ne gandim la anunturi de promovare ci mai degraba la continut relevant pentru urmaritori.
Olivian BREDA @ 19.2.2009, 7:41 am
“e ca şi cum ai vorbi de expunere publicitară în cabina mecanicului de locomotivă”
Pai mecanicul de locomotiva e fruntea, dupa el vin toti. Te adresezi direct liderului. :)
Alex Sinov @ 19.2.2009, 8:49 am
Principala caracteristica a Twitter este instantaneitatea, ergo perisabilitatea mesajului. Drept urmare o campanie pe Twitter este o tampenie. In schimb Twitter poate fi folosit cu succes maxim ca si instrument auxiliar, catalizator pentru o campanie online “clasica”. Practic “word of mouth” capata o dimensiune usor diferita.
Dar daca te apuci sa dai mesaje publicitare pe Twitter vei sfarsi prin a face spam si a fi considerat a fi extrem de enervant; pentru mine asta este unul din criteriile de evaluare a unui user. Daca exagereaza ii dau unflollow imediat. Si uite asa sfarsesti prin a-ti rani afacerea. Twitter este o unealta geniala, cu conditia sa-i intelegi mecanismul si cutumele.
Felicitari pentru ultimele articole scrise, incepi sa devii unul dintre putinii care merita cititi!
zuma @ 19.2.2009, 2:19 pm
Se putea si mai rau.
zuma @ 19.2.2009, 2:25 pm
Coool.. :)
zuma @ 19.2.2009, 2:54 pm
Se incarca foarte greu pagina..:(
Twitter: 50 milioane de dolari investiti, 0 dolari profit | Marius Sescu @ 16.3.2009, 7:19 pm
[...] online-ul dot ro, Bobby a propus cateva alternative la publicitatea obisnuita pe site-uri iar Alex s-a aratat cam sceptic cu privire la succesul campaniilor de promovare pe [...]
Iulian Barbulescu @ 12.4.2009, 6:12 pm
In principiu, ai dreptate cu Twitter. Necesita mult timp (bani) si rezultatele in termeni de cantitate nu par a fi semnificative, mai ales in Romania, unde avem o baza de useri foarte mica momentan.
Twitter nu trebuie insa neaparat folosit ca un canal de new media „clasic”, pentru ca nici nu e gandit asa. Cred ca fiind un serviciu „foarte” social, comunicarea trebuie sa aiba un social promise. In general, campaniile virale au acest social promise/potential conversational.
Mai sunt si campaniile sociale sau politice, care s-ar preta destul de bine la Twitter. Intr-adevar, e vorba de PR si buzz marketing si mai putin comunicare direct comerciala, dar pana la urma, PR-ul devine din ce in ce mai important pe net. Desigur, nu in forme clasice…
Un exemplu bun este contul Twitter al Starbucks, care are peste 85.000 de followeri. Daca ai un brand cu social promise mare (cum e Starbucks), vei fi capabil sa comunici cum trebuie si prin canale gen Twitter.
Uite imi vine acum o idee cum ar putea fi folosit Twitter de organizatii guvernamentale, gen Posta Romana sau CFR. :) Dar nah… ar trebui sa aiba oameni pe social media…