Ma uitam la ce se mai scrie prin presa, la ce evenimente destepte se mai intimpla in Romania si am ajuns la trista concluzie ca one-man-show prinde cel mai bine la romani – de unde si soiul de rezumat al politicii romanesti prezent, aici, de fata. Un one-man-show al lui Traian Basescu, la care se adauga ocazional si citeva personaje secundare, demne de nominalizat la Zmeura de Aur.

Cel mai recent personaj secundar este Teodor Stolojan, cel care tocmai ce-a prezentat, de curind, sigla noului sau partid, anume Partidul Liberal Democrat. De ce one-man-show? Din simplul motiv ca, in prezent, partidele romanesti au cite un singur reprezentant si… cam atit.

In momentul de fata, de Stolojan se vorbeste foarte mult. De ce? Pentru ca tocmai ce a pus piatra de temelie a Partidului Liberal Democrat. Ala de ale carui initiale ziceam ca suna a ceva foarte cunoscut din copilaria mea. Stolojan si-a facut partid, i-a dat nume, si-a gasit copii de suflet si incearca marea cu degetul. El e unul dintre cei care ne arata cit de bine prinde un one-man-show.

Al doilea caz este Traian Basescu. Despre care Basescu stim cu totii ca este locomotiva PD-ului. Si locomotiva a ceea ce s-a numit, pina de curind, Alianta D.A., proaspat transformata in NU. Traian Basescu a ridicat Partidul Democrat, l-a bagat pe Petre Roman intr-un con de umbra din care inca n-a mai iesit, a ridicat si o alianta imposibila (un soi de nepotrivire de zodii, ca sa fac o comparatie mai ciudata) si continua sa bage in umbra si pe altii.

Calin Popescu Tariceanu reprezinta, in momentul de fata, Partidul National Liberal. Pentru ca, in momentul de fata, PNL nu mai are nici un alt frontman. Cum l-am perceput pe Tariceanu? Ca pe un om care ia decizii din impuls, la fel de uman pe cit este si Adrian Nastase. Adica mai deloc.

Despre Partidul Romania Mare stim cu totii ca este egal cu Corneliu Vadim Tudor. Este alt exemplu de partid in care nu exista oameni, ci exista un singur om. Acelasi lucru se intimpla si in cazul Partidului Noua Generatie Crestin si Democrat, adica partidul de buzunar cumparat de Gigi Becali si convertit intre timp la ortodoxism si la democratie, in ciuda apucaturilor de dictator ale ciobanului. Despre Partidul Conservator, al carui sef se dadea pina de curind la Umanism, Dan Voiculescu, nu putem spune decit ca se incadreaza in aceeasi categorie, insa cu sanse si mai scazute sa mai faca ceva. Ce putem spune despre cei mentionati in paragraful de fata? Ca toti urla, dar niciunul nu spune nimic concret.

Despre Partidul Social Democrat s-ar putea spune mai multe. Daca, totusi, ar fi sa ne luam dupa continutul psd.ro, in momentul de fata exista tot un singur om, Mircea Geoana. Prostanac sau nu, a reusit sa il bage pe Ion Iliescu in ceata. Despre bunicuta politicii romanesti nu se mai aude mai nimic. Adrian Nastase s-a bagat singur la intuneric, asa ca nu avem ce mare lucru sa comentam. Iliescu, la rindul lui, si-a facut-o cu tovarasia sa.

E drept, ar mai fi, spre exemplu, in cazul Partidului Liberal Democrat, vreo doua persoane cu gura mai mare: Mona Musca si Valeriu Stoica. Si totusi, nu e chiar asa. Cei doi apuca sa vorbeasca doar daca mai ramine ceva in urma lui Stolojan. Plus ca ambii sint destul de afumati in ultima vreme, Mona Musca pentru scandalul de turnatorie, Valeriu Stoica pentru ca lumea nu uita de scandalurile cu adoptiile internationale.

Ce e de inteles din asta? Ca, in Romania, politica nu se face pe plan parlamentar, ci pe plan individual. La noi exista doar dueluri politice, nu exista nici un razboi serios, nu se da nici macar o lupta. Se injura intre ei, si-o trag pe la spate, dar numai la nivel de individ. Ca mai scapa si altii prin presa? Ah, aia e mizilic. Nu ii aude nimeni, iar daca ii aude cineva, spusele lor au fix termenul de valabilitate al unei stiri: 48 de ore, dupa care ii uita toti.

De ce l-am ales pe Stolojan drept victima? Pentru ca pare om serios, dar de fapt l-au apucat mofturile tineretilor. La fel ca si Iliescu, Teodor Stolojan este, din punctul meu de vedere, inca un politician expirat. Stolojan, cu tot cu Partidul Liberal Democrat, nu va aduce nimic nou politicii romanesti. Stolojan exista pentru ca lumea s-a saturat de Tariceanu. Partidul Liberal Democrat exista pentru ca Traian Basescu si-a bagat marinareste undita in Partidul National Liberal si l-a pescuit pe un om care sa ii atraga electorat dintr-un partid muribund. Daca nu sa il atraga, cel putin sa i-l alunge.

Politica romaneasca nu o face nici Vadim, nici Becali, nici Tariceanu, nici Ungureanu, nici Musca, nici Stoica, nici Stolojan. In politica romaneasca, in momentul de fata, e doar un om: Basescu. Cel putin asa se vede din coltul meu. Stolojan a facut un Partid Liberal Democrat pentru ca Basescu avea nevoie de un partid care sa il culce pe Tariceanu. Partidul Liberal Democrat egal Stolojan, acum cu 60% mai mult tupeu. Stolojan, zic eu, e prea slab de inima (ca sa nu spun de inger) pentru a mai schimba ceva, e prea obosit. Norocul lui ca are in spate un papusar care sa il tina in picioare. Un papusar care n-o sa mai plinga si a doua oara pe linga o marioneta. Stolojan e expirat. Politica romaneasca e expirata. Si ce e mai nasol, pute!

Astept cu interes ziua in care se va aduce marfa noua.

Tags: adrian-nastase, calin-popescu-tariceanu, corneliu-vadim-tudor, dan-voiculescu, gigi-becali, ion-iliescu, jurnalism, Media, mircea-geoana, mona-musca, partidul-conservator, partidul-democrat, partidul-liberal-democrat, partidul-national-liberal, partidul-noua-generatie, partidul-romania-mare, partidul-social-democrat, petre-roman, politica, teodor-stolojan, traian-basescu, valeriu-stoica