M-am uitat, astăzi, pe cele două reviste pentru femei proaspăt lansate, Marie Claire și InStyle. Conținutul m-a lăsat rece. Eu, unul, chiar nu am ce citi într-o astfel de revistă, mă lasă rece. Însă nu pot să mă abțin să nu comentez layout-urile. Și asta din cauză că, după ce m-am uitat pe ambele reviste, am rămas un pic… frustrat.

Da, e adevărat, sînt frustrat din cauză că nu dispun de capacitățile intelectuale necesare înțelegerii designului unui glossy pentru femei. Ar trebui să le comentez separat, dar cred că și dacă ar fi să le pun în aceeași oală, tot acolo ar fi. Pînă atunci, să nu uit să precizez: nu sînt vreun expert în design, nici măcar nu sînt designer profesionist. Așa că să nu se aștepte nimeni la comentarii pertinente și pline de învățături ori probleme mai mult sau mai puțin filosofice.

Așadar, să încep cu Marie Claire. Spre desebire de InStyle, coperta e mult mai atrăgătoare. Fonturile de pe prima pagină, cel puțin, sînt foarte bine alese și se potrivesc conceptului de revistă pentru femei. Totuși… ce nu îmi place este aglomerarea inutilă a unei multitudini de fonturi în paginile revistei. Avem fonturi serifate, sans-serif-uri și demi-serifuri pe aceeași pagină, avem bold, light, medium, alb pe o nuanță ciudată (pentru mine, cel puțin) de roz-mov foarte deschis, font serif de 18 lîngă font sans-serif de 9.

Practic, din punctul meu de vedere, e un haos total. Unde mai pun la socoteală că toată revista e mult prea colorată pentru gusturile mele, e plină de tifețuri care de care mai mari și tot așa.

Dacă la Marie Claire îmi place fontul folosit în logo, la InStyle nu îmi place deloc. Nu știu ce font a fost folosit, mie îmi seamănă foarte mult cu Helvetica (presupun că e o derivație de Helvetica, deși n-aș băga mîna-n foc) și nu văd în el nici cea mai vagă urmă de feminitate, mi se pare că se bate cap în cap cu conceptul de glossy pentru femei.

Revista cîștigă puncte, din perspectiva mea, pentru simplitate. Deși Helvetica este un font mișto, nu îmi place deloc alăturarea cu serif-ul folosit. Dar, mai ales, nu îmi place folosirea lui în heading-uri (titluri). Totuși, din punctul de vedere grafic, InStyle e mult mai bine realizat, mult mai curat și mai plăcut la vedere. Dacă e să vorbim de conținut, InStyle cîștigă la capitolul structurare a secțiunilor.

Ziceam că n-aș putea să citesc o revistă pentru femei. Asta și din cauză că, de regulă, un glossy este un adevărat curcubeu, însă unul fără nici o ordine a culorilor. Îmi închipui că taman de asta se și vînd publicațiile de gen, taman pentru că multitudinea de culori le atrage pe femei. Ca să nu mai vorbesc de densitatea de fotografii, poze și pozulițe.

Apropo de conținut, aș adăuga faptul că ambele reviste încep cu cîteva pagini de reclame (Marie Claire stă cel mai bine la capitolul ăsta), că, de fapt, jumătate din fiecare revistă e reprezentată de publicitate, ca să nu mai spun că InStyle m-a dat pe spate cînd am văzut că, după cuprins și editorial, urmează… horoscopul!

Mai în glumă, mai în serios, haosul vizual pe care mi-l induc glossy-urile pentru femei mă face să realizez că mă bucur de existența Esquire.

Tags: attica-media, esquire, glossy, instyle, marie-claire, presa-scrisa, sanoma-hearst