În ultimii doi ani, 300.000 de români au ieşit din sărăcie severă, scrie Hotnews.ro, citîndu-l pe mult-prea-înţeleptul ministru al Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. Care Varujan Vosganian spune că sărăcia severă se calculează în funcţie de veniturile pe cap de membru de familie.

Goanga, duma, minciuna, aberaţia, campania electorală…

Declaraţia ministrului dă bine la public, mai strînge fo’ trei voturi, mai impresionează vreo doi români vai de steaua lor, mai scoate vreo două replici pline de uimire şi eternă stimă şi respect: “Vai, în ultimii doi ani au scăpat de sărăcie atîţia! O să scăpăm şi noi, mai votăm cu ei…“. Declaraţia e bună, dar socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din tîrg. Nu de alta, dar dacă nu se pune şi accent pe modul de calcul al sărăciei severe, tot degeaba.

Au scăpat de sărăcia severă, au rămas cu sărăcia cruntă

Să facem un calcul mic şi stupid, nu înainte de a face precizarea că eu n-am nici în clin, nici în mînecă cu absolut nimic din ceea ce se petrece în economia românească, aceasta fiind un domeniu jurnalistic pe care îl urăsc din tot sufletul. Dar să cităm tot Hotnews înainte de toate:

Vosganian a menţionat că, pentru România, nivelul de sărăcie severă presupune un venit minim de 32-33 euro pentru fiecare membru al unei familii şi că, în stabilirea nivelului de resurse, nu sunt luate în calcul şi resursele din economia naturală.

Buuun. Ce înseamnă asta? Să luăm un exemplu oarecare, o familie cu patru membri: bărbatul, tată a doi copii, angajat cu salariul minim pe economie, plus nevastă casnică, fără nici un venit. Salariul minim pe economie, de 440 de lei, reprezintă în jur de 136 de euro. Adăugăm alocaţiile celor doi copii, adică 50 de lei, reprezentînd alţi 15 euro. Adunăm, împărţim şi tragem linie: 151€ / 4 persoane = 37,35€ pe cap de membru de familie.

Sărăcie, sărăcie, noi să fim sănătoşi!

Concluzia e simplă: Sînt sute de mii de cazuri de genul ăsta în România. Cînd tu iei ca unitate de măsură a sărăciei severe o sumă derizorie, nerelevantă în comparaţie cu suma minimă de care ar avea nevoie o familie ca să trăiască un pic mai sus de limita sărăciei, declaraţia lui Vosganian e apă de ploaie, sînt vorbe-n vînt, e doar campanie electorală de doi lei. Practic, e ca şi cum ai mări salariul minim pe economie cu 20 de lei ca să nu mai iasă împărţeala. Cu sau fără cei cîţiva euro în plus, bani care îi ridică pe cei 300.000 de români peste nivelul de sărăcie severă din punctul de vedere al lui Vosganian, minciuna rămîne: degeaba vii cu declaraţii senzaţionaliste, cîtă vreme românul nu simte nimic în buzunar.

Cei 300.000 de români ai lui Vosganian sînt precum cei 15.000 de specialişti ai lui Emil Constantinescu: inexistenţi din punct de vedere al creşterii economice în buzunarele românilor. Ei tot în sărăcie severă trăiesc, oricît s-ar bate cu pumnu-n piept Vosganian.

Tags: economie, politica, romania, varujan-vosganian