Pe Neluţu l-am cunoscut în timpul unei deplasări într-un orăşel din nordul ţării. Umblasem toată ziua să strâng material pentru un reportaj despre localnicii emigraţi în ţările mediteraneene. Seara am ajuns la pizzeria unui tip care lucrase prin Germania. Bob făcea figură de lup tânăr în mediul de afaceri turistico-rural pe o rază de peste 20 de km. Tocmai îşi deschisese şi un post de radio local, fără manele, cu ştiri şi talk-show-uri care să bage spaima în autorităţi şi în serviciile publice din zonă.
Ambiţia cred că-l făcea să se imagineze ocupând cândva fotoliul de primar. Neluţu, angajat ca reporter, moderator şi DJ, avea implicit misiunea să netezească drumul spre demnitatea visată de patronul său. Studioul era la doi paşi de terasa pizzeriei. Între două buletine de ştiri, Neluţu da fuga să mai soarbă un pahar cu bere. Mai lucrase în radio, parcă pe la Reşiţa, aveam ceva în comun, aşa că ne-am înţeles ca între profesionişti.
La plecare i-am dat numărul de telefon, mă gândeam că va fi un bun furnizor de subiecte: pe terasa aceea se strângeau mai toţi tinerii din împrejurimi întorşi pentru o vreme de prin Italia şi Spania, ba am descoperit acolo şi un arab comerciant de cherestea: „la voi, bădurea e bedrol”.
27 octombrie:
„salut mă dumitru la mulţi ani pentru ziua de ieri să ai noroc uite mi-am dat demisia de la bob e un ticălos mă o jigodie nu m-a plătit cât a zis l-am dat în judecată peste două săptămâni am deja termen da nu mi-e frică de el pot să-l chem pe naşul meu cu motocicliştii îl fac varză dar şi eu de-l prind îl pocnesc nu mi-e teamă ştiu multe despre el l-a legat pe tacsu de maşină şi l-a târât pe stradă fiindcă nu a avut grijă şi i-a murit câinele toţi îl urăsc de când cu radioul i-a supărat pe toţi primar poliţie directori de la hoteluri acum sunt de partea mea nu are curajul să-mi facă rău dar tu o mai ştii pe loredana mi-a prezentat-o bob în primele zile acum suntem împreună m-am mutat la ea mai are un an şi termină liceul apoi ne căsătorim şi ne ducem la ţară undeva în oltenia unde stă tacsu mă apuc de agricultură cultiv pepeni legume o să am timp şi pentru mine să citesc să scriu o să fie frumos te mai sun eu încă o dată la mulţi ani”
martie, anul următor:
„salut dumitru nu o duc prea bine am plecat de acolo cu loredana înainte să termine liceul ne-am dus la tacsu în oltenia ne-a primit bătrânul dar parcă nu cu toată inima în fine ne-a dat o cameră o grădină ne-am apucat de muncă după o săptămână într-o seară loredana mi-a zis că a sunat-o bob şi ei i s-a făcut dor de el că nu credea dar nu mai putem sta împreună şi chiar în seara aia şi-a strâns hainele şi lucrurile şi a dormit la o verişoară apoi a doua zi s-a întors în ardeal eu am stat peste noapte cu bătrânul: e ca mă-sa băiete! am băut ţuică din aia oltenească până dimineaţa”
ieri:
„salut dumitru neluţu sunt mă mai ţii minte am nevoie de un sfat de la tine trebuie neapărat să iau o hotărâre m-a sunat bob m-a rugat să mă întorc să renunţ la proces îmi dă bani din urmă îmi măreşete leafa vorbeşte cu loredana să fim din nou împreună l-au întrebat oamenii de mine unde sunt ce să fac zii şi tu ACOLO E NEVOIE DE MINE”
sadwank @ 29.7.2008, 1:47 pm
Sa dea dracii, viata bate filmu’!
Adrian @ 29.7.2008, 2:29 pm
Aduce aminte de corespondenta dintre Varvara Dobroselova si Makar Devuskin …